Articole recente

Jubileul Catedralei Ortodoxe Rădăuţi - 50 de ani de la sfinţire

 

28 mai 2011- Sărbătoarea ctitorilor Catedralei Ortodoxe din Municipiul Rădăuţi

 

Sâmbătă, 28 mai 2011, Catedrala Ortodoxă ,,Pogorârea Sfântului Duh" din Municipiul Rădăuţi, a împlinit 50 de ani de când a fost sfinţită. În 28 mai 1961, în Duminica Rusaliilor - hramul minunatei biserici - vrednicul de pomenire Iustin, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Patriarhul de mai târziu, înconjurat de numeroşi clerici şi popor mult, târnosea Catedrala ,,Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuţii Voievodali. Era, aşadar, în plină perioadă comunistă - o vreme potrivnică Bisericii şi credinţei neamului - şi totuşi, Mitropolitul Iustin avea îndrăzneala să târnosească un edificiu eclezistic de excepţie - Monumentala Catedrală din Rădăuţi. Mai marii vremii – comuniştii zeloşi - după ce demolaseră deja o biserică din oraş ridicată ,,în roşu", n-au mai îndrăznit să facă acelaşi lucru şi cu Catedrala, construcţie de proporţii care, în anii ’50, după ororile războiului, se afla încă ,,în roşu", cu pereţii deterioraţi de intemperii.

În aceeaşi zi de sâmbătă, 28 mai 2011, rădăuţenii ortodocşi şi-au mai adus aminte că în această lună, mai exact în data de 10 mai, s-au împlinit şi 90 de ani de când autorităţile ecleziastice şi cele de stat ale vremii au hotărât în mod oficial construirea Catedralei. Pe lângă faptul că se voia un simbol al unităţii naţionale care să eternizeze unirea Bucovinei cu România, Catedrala se impunea şi ca o necesitate urgentă care să vină în întâmpinarea cerinţelor liturgice ale rădăuţenilor pentru care  Biserica ,,Bogdan Vodă" - veche Catedrală episcopală - devenise de mult timp neîncăpătoare. În 10 mai 1921, reprezentanţii bisericii ,,Sfântul Nicolae” din Rădăuţi,  preoţii Dimitrie Cărbune, Vezpasian Reuţ şi dr. Ioan Puiu, secondaţi de Epitropia bisericească, împreună cu reprezentanţii autorităţilor de stat locale şi judeţene, dintre care amintim, în primul rând, pe primarul oraşului, vizionarul învăţător Gheorghe Popadiuc şi pe prefectul judeţului Ilie Maciovschi au luat istorica hotărâre pentru Rădăuţi de a construi actuala Catedrală. Hotărârea lor de a ridica o Catedrală venea ca urmare a entuziasmului Marii Uniri de la 1918 care încheia perioada prohibită pentru construirea de lăcaşuri de cult ortodoxe impusă de stăpânirea austriacă, dar şi dintr-o dorinţă arzătoare de a fi vrednici urmaşi ai strămoşilor ctitori, care ridicaseră străvechea biserică ,,Sfântul Nicolae". De aceea, cei de la început au dorit să o numească ,,Catedrala Unirii Naţionale". (Amănuntul acesta a fost bine fixat la sărbătoarea noastră din 28 mai 2011 prin scoaterea medaliei jubiliare care s-a oferit în dar distinşilor invitaţi, dar şi prin tipărirea unui număr însemnat de plicuri şi cărţi poştale personalizate, care s-au oferit în dar tuturor participanţilor la eveniment). În demersul lor, deşi pornit dintr-un entuziasm deosebit, iniţiatorii se bazau nu atât pe donaţiile rădăuţenilor, cât mai ales pe daniile Voievozilor organizate cândva de administraţia austriacă în aşa numitul Fond Religionar al Bisericii greco-orientale din Bucovina.

De aceea, construcţia, deşi începută câţiva ani mai târziu, în 1927, a evoluat repede, aşa încât, la declanşarea războiului, Catedrala era construită ,,în roşu", mai puţin cele două turnuri laterale, având deja pe turla centrală montată Sfânta Cruce. După război, odată cu instaurarea regimului comunist, Mitropolia Bucovinei fiind desfiinţată şi deposedată de Fond, într-o vreme total potrivnică Bisericii şi credinţei neamului, jugul construirii avea să fie preluat cu multă dăruire de enoriaşii rădăuţeni, în frunte cu preoţii lor, dintre care amintim, în primul rând, pe preoţii  Ioan Breabăn, Oreste Gherasim şi Ilie Popescu. Desigur că printre mai marii perioadei ateiste s-au aflat şi oameni care, având o educaţie creştină, au fost mai binevoitori faţă de Biserică şi Neam. Dintre aceştia, pentru rădăuţeni, omul providenţial a fost profesorul Pavel Ţugui, care, interpelat în toamna anului 1954 de preoţii şi enoriaşii pomeniţi mai sus, în timpul unei vizite la Rădăuţi, în calitate de locţiitor al Ministrului Cultelor, a decis să sprijine cu toată dăruirea includerea lucrărilor de finisare şi finalizare a Catedralei în viitorul plan cincinal - includere care aducea o rezolvare sigură cerinţei. Ca urmare a acestei intervenţii, statul comunst s-a văzut nevoit să sprijine cu suma de 5 700 000 lei finalizarea lucrărilor. Deşi insuficienţi pentru a construi şi cele două turnuri-clopotniţă, prevăzute în proiectul iniţial alcătuit de renumitul arhitect Mihail Pancovski, aceşti bani au fost de mare ajutor pentru realizarea picturii - operă de excepţie a maestrului Iosif Keber. Această pictură trebuie considerată darul Mitropolitului Iustin, care s-a implicat foarte activ în finalizarea Catedralei, insistând ca din banii rămaşi să se realizeze pictura de către cei mai buni pictori ai vremii, renunţându-se astfel la construirea turnurilor, care aveau să fie construite mult mai târziu, în anii ’90, parohi fiind preoţii Ioan Boghean şi Paul-Vasile Varga.

Aşadar, sâmbătă, 28 mai 2011, s-a voit în primul rând o zi închinată ctitorilor, dar şi un prilej de a rememora odiseea construirii mult doritei Catedrale. De aceea, după oficierea Sfintei Liturghii şi a parastasului pentru ctitori, de către Înaltpreasfinţia Sa Pimen, înconjurat de un sobor de 35 de preoţi şi diaconi, preotul paroh a prezentat pe scurt o istorie a construirii Catedralei. Apoi, în aceeaşi zi, în sala de cateheză (demisolul Catedralei) s-a lansat Monografia Catedralei, lucrare laborioasă aparţinând d-lui Ing. Ştefan Rotaru, descendent dintr-o veche familie rădăuţeană, membru în consiliul parohial, care a prezentat în amănunt toată istoria construirii şi activitatea misionară a Catedralei. Rădăuţenii şi bucovinenii din împrejurimi, veniţi în număr mare, împreună cu preoţii lor, au avut ocazia să cunoască amănunte importante din istoria construirii monumentalei biserici. La sărbătoare au participat autorităţile locale, în frunte cu dl. primar Aurel Olărean, dl. Ing. Mircea Irimescu - Deputat de Rădăuţi în Parlamentul României, dl. prof. Dr. Aurel Buzincu - Directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Judeţean Suceava, precum şi o delegaţie a fraţilor români din Bucovina de Nord, condusă de dl. Vasile Bâcu, Preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuţi. Un moment important l-a constituit conferirea Titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului Rădăuţi Înaltpreasfinţiei Sale Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, care, la rândul său, a conferit Disticţia de Vrednicie autorului Monografiei, dl. Ştefan Rotaru, ca semn al preţuirii, pentru râvna de a fi împlinit această sfântă lucrare.

Preot Nicolae Vîrtea – parohul Catedralei ,,Pogorârea Sfântului Duh” Rădăuţi
 

Published on  February 24th, 2012

 
Grafica & dezvoltare © 2008 - 2017 Skiner.org